Lecția de la Galați: Ce s-ar întâmpla dacă o dronă ar lovi un bloc de 10 etaje în Craiova? La doar câteva ore după ce o dronă rusească a lovit un bloc cu 10 etaje în municipiul Galați, transformând coșmarul războiului de la graniță într-o realitate zguduitoare pentru România, o întrebare legitimă începe să planeze deasupra fiecărui mare oraș din țară, si nume, suntem, cu adevărat, pregătiți?
Pentru Craiova, un municipiu aflat la adăpostul distanței geografice, dar plasat strategic pe harta militară a NATO, scenariul de la Galați nu mai poate fi privit ca un simplu scenariu, ci ca o realitate.
Un atac cu drone reprezintă un scenariu de incident de securitate în contextul războiului modern, fiind o amenințare mult mai
predictibilă decât un bombardament clasic sau un atac nuclear. Din cauza proximității strategice, Craiova are protocoale specifice pentru o astfel de situație.
O analiză rece a infrastructurii din Bănie arată că, deși orașul stă surprinzător de bine în statisticile naționale, realitatea din teren vine la pachet cu vulnerabilități majore.
Adăposturile civile în Craiova, o realitate tristă
Conform celor mai recente date centralizate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), județul
Dolj dispune de 236 de adăposturi de protecție civilă, dintre care o proporție uriașă — 227 de adăposturi — se află
chiar în Craiova.
În raportul de audit al Curții de Conturi privind protecția civilă în caz de conflict armat, Craiova a fost oferită ca exemplu de bună practică la nivel național.
Autoritățile locale au reușit să mențină o rată de operativitate excelentă: 204 din cele 227 de adăposturi sunt complet
operative. Totuși, marea problemă intervine când raportăm capacitatea fizică la numărul de locuitori.
Astfel, capacitatea totală de adăpostire, si anume, toate buncărele funcționale din Craiova (155 publice și 49
private) pot primi un total de 25.601 de persoane.
Reamintim ca, potrivit ultimului recesamant, populația reală a Craiovei depaseste 230.000 de locuitori, adăposturile oficiale pot
proteja doar aproximativ 11% din populația orașului.
Restul cetățenilor ar trebui să se bazeze pe subsolurile blocurilor de locuințe, care nu sunt clasificate drept buncăre antiatomice
sau antiaeriene standard, ci mai degraba pivnițe de păstrat murăturile, vinul sau alte merinde bune să potolescă pofta
craiovenilor peste iarnă.
Parcarile mall-urilor din Craiova, transformate in adăposturi de protecție civilă
De asemenea, orașul mizează în caz de forță majoră pe marile spații comerciale. De exemplu, parcările subterane de pe cele
două subniveluri ale Electroputere Mall însumează circa 20.000 de metri pătrați și pot fi convertite rapid în spații masive de
adăpostire.
Scutul militar: Brigada multinațională și umbrela NATO
Dacă din punct de vedere civil protecția este limitată de spațiu, din punct de vedere militar Craiova ocupă o poziție strategică esențială pe flancul estic al NATO.
Orașul găzduiește Brigada Multinațională Sud-Est o structură militară NATO extrem de importantă.
Aceasta înseamnă că în Craiova există o prezență constantă de trupe aliate (militari din țări precum Polonia, Portugalia sau
Macedonia de Nord) care se antrenează alături de militarii români din celebra Brigadă 2 Infanterie „Rovine”.
Deși prezența unei baze NATO transformă teoretic orașul într-o zonă extrem de bine apărată de sisteme de monitorizare, ea
vine la pachet și cu statutul de țintă strategică în cazul unui conflict la scară largă.
Totuși, umbrela de securitate aliată și proximitatea față de sistemul Aegis Ashore de la Deveselu (aflat la doar 50 km distanță,
în județul Olt) oferă un grad înalt de descurajare militară.
Lipsa de informare a craiovenilor, un esec total!
Cea mai mare vulnerabilitate a Craiovei în fața unui conflict armat nu ține de armată sau de grosimea pereților din buncăre, ci
de psihologia și educația civililor.
Exercițiile periodice Miercurea Sirenelor testează sistemele de alarmare publică, însă dincolo de
sunetul strident, majoritatea craiovenilor recunosc că nu știu ce au de făcut în cazul unui atac cu drone.
Astfel, foarte puțini cetățeni știu exact unde se află cel mai apropiat adăpost operativ față de locuința lor.
Un alt aspect se refera la lipsa unor campanii de informare, aceste campanii de instruire publică despre cum se pregătește un
„rucsac de urgență” pentru caz de război sau cum se acordă primul ajutor în masă nu au existat sau daca au existat s-au
adresat unui numar foarte restrans de persoane.