Abandonul școlar, drama tăcută a județului Dolj. În timp ce autoritățile vorbesc despre digitalizare, table inteligente și milioane de euro atrase prin programele europene pentru educație, în multe comunități din județul Dolj realitatea rămâne una dureroasă. Sute de copii dispar anual din sistemul de învățământ, iar în urma lor rămân clase goale, familii fără speranță și un județ care pierde generații întregi.
Abandonul școlar a devenit una dintre cele mai grave probleme sociale ale Doljului, un fenomen care persistă de peste trei decenii și care continuă să fie tratat superficial.
În ciuda statisticilor optimiste prezentate periodic, în multe sate din județ situația este dramatică, iar efectele încep să fie tot mai vizibile în economie și în viața socială.
Peste trei decenii de nepăsare!
De mai bine de 35 de ani, sistemul educațional din Dolj se confruntă cu un val constant de abandon școlar. Deși problema este cunoscută de autorități, soluțiile concrete întârzie să apară. În fiecare an, sute de elevi renunță la școală înainte de finalizarea studiilor obligatorii, iar mulți dintre ei nu mai revin niciodată în sistem.
Consecințele sunt vizibile în aproape toate domeniile. Doljul continuă să fie unul dintre județele cu un număr ridicat de
persoane dependente de ajutoare sociale și cu probleme majore privind ocuparea forței de muncă.
În același timp, companiile reclamă lipsa muncitorilor calificați și dificultatea găsirii personalului pregătit.
Comunitatile din sudul judetului, cele mai afectate
Dacă în Craiova abandonul școlar este ținut într-o anumită măsură sub control datorită oportunităților educaționale și unui nivel de trai mai ridicat, în multe localități din sudul județului situația este alarmantă.
Potrivit analizelor din sistemul educațional, cel mai critic moment este tranziția dintre clasa a VIII-a și clasa a IX-a. Mulți copii finalizează gimnaziul, însă nu mai ajung să se înscrie la liceu sau la școală profesională în Craiova, Calafat, Băilești sau în alte centre educaționale pentru contiuarea studiilor.
Sărăcia și migrația părinților, principalele cauze
Pentru numeroase familii, costurile cu transportul, cazarea la internat sau masa sunt imposibil de suportat. În multe cazuri, părinții trăiesc exclusiv din ajutoare sociale sau din agricultura de subzistență, iar educația copilului devine o cheltuială pe care nu și-o mai permit.
Astfel, sărăcia rămâne principala cauză a abandonului școlar în județul Dolj. Localitățile cele mai afectate economic sunt și cele
care înregistrează cele mai mari rate de părăsire timpurie a școlii.
În multe familii, copiii ajung să muncească în gospodărie, să aibă grijă de animale sau de frații mai mici, în loc să meargă la cursuri.
Situația este agravată și de migrația părinților în străinătate. Fenomenul „copiilor singuri acasă” a afectat mii de minori din Dolj, rămași în grija bunicilor sau a rudelor.
Comunități întregi, condamnate la subdezvoltare
Abandonul școlar nu mai reprezintă doar o problemă a sistemului de educație, ci o criză socială și economică majoră. Fiecare
copil care părăsește școala astăzi înseamnă un viitor adult fără calificare profesională și cu șanse reduse de integrare pe piața
muncii.
Pe termen lung, fenomenul afectează inclusiv dezvoltarea economică a județului. Investitorii evită zonele în care nu găsesc
forță de muncă pregătită, iar administrațiile locale sunt nevoite să direcționeze sume tot mai mari către ajutoare sociale, în loc
să investească în infrastructură și dezvoltare.
Peste 14.000 de elevi și preșcolari din Dolj vor beneficia de Programul Național „Masă Sănătoasă”
În județul Dolj, de acest program vor beneficia 48 de unități de învățământ preuniversitar, asigurând hrană caldă sau un pachet
alimentar pentru 14.256 de preșcolari și elevi.
La nivel național, numărul estimat al beneficiarilor ajunge la 542.402 de copii, înregistrând o creștere cu peste 27.700 de elevi
față de anul precedent.
Astfel de programe sunt un pas înainte, dar nu vor rezolva problema abandonului scolar în județul Dolj și nici în altă zonă din
România. Autorițile trebuie să înteleagă că nu ne mai aflam in anii ’90 și nici în anii 2000 și e nevoie de o strategie bazată pe
realitatea actuală.
Sursa foto: tribunainvatamantului.ro